Ministrul de Externe, Titus Corlăţean (45 de ani), sugerează că atunci când a fost la Moscova a avut mandat din partea preşedintelui Traian Băsescu şi că deschiderea care a avut loc anul acesta spre Rusia s-a produs în dublu sens – prin vizita şefului Consiliului de Securitate al Kremlinului, Nikolai Patruşev, la Bucureşti şi prin primirea şefului diplomaţiei române la omologul său, Serghei Lavrov. Din punctul de vedere al şefului diplomaţiei de la Bucureşti, principalul obiectiv al României în legătură cu Rusia este reducerea dezechilibrului balanţei comerciale: România importă gaz de peste 3 miliarde de dolari şi exportă produse în Rusia de circa un miliard. În ceea ce priveşte ideea parteneriatului strategic cu China, lansată de Victor Ponta cu ocazia vizitei sale la Beijing, Corlăţean este mai ponderat şi consideră că în viitor poate fi lărgită cooperarea cu această ţară, dar sub o altă denumire. Pe agenda diplomaţiei române se află şi aderarea la Schengen, iar ministrul Corlăţean crede că doar luptele electorale au împiedicat Franţa să susţină aderarea României, deşi între Bucureşti şi Paris există un parteneriat strategic.
Asistentul secretarului american de stat pentru politică spaţială, Frank Rose, a spus, referindu-se la scutul antirachetă de la Deveselu, că “SUA nu vor accepta nici o garanţie juridică sau orice alte limitări ale sistemului” cerute de Moscova. În aceste condiţii, credeţi că e posibilă o destindere a relaţiilor româno-ruse?
Titus Corlăţean: Cu siguranţă, da. Poziţia exprimată de Frank Rose este consecventă cu poziţia NATO, adoptată la Summit-ul de la Chicago, dar şi cu ceea ce România a exprimat public: NATO are dreptul legitim de a construi un proiect care să garanteze securitatea statelor aliate. Pe de altă parte, indiferent de subiectele în care există încă deosebiri de opinii, iar scutul antirachetă este unul dintre ele, de
