Tendinta de relaxare a politicii monetare practicată actualmente de Banca Naţională prin menţinerea unei dobânzi scăzute ar trebui teoretic să susţină finanţarea economiei. Efectul advers al acestei politici BNR se traduce însă şi prin reducerea diferenţei între dobânzile din zona euro şi cele din România.
Astfel, leul pierde din atractivitate în faţa investitorilor sau deponenţilor, apetitul pentru economisire nefiind stimulat. Iar creditarea hibernează. Şi odată cu ea, şi nevoia băncilor de a atrage bani, moment in care se economiseşte mai puţin.
Totuşi sunt şi români care pun bani deoparte, aceştia alegând între a economisi la bancă şi alte metode mai putin specifice. Adica numerarul sau casetele de valori. În randul consumatorilor români nu există încă o cultură a economisirii, astfel 40% dintre românii cu economii aleg să îşi ţină banii intr-un cont curent iar 30% dintre ei aleg sa economisească „la saltea". Cu alte cuvinte o proportie semnificativă a celor care economisesc nu beneficiaza de dobandă pe economii.
Dar de ce ar prefera oamenii banii la saltea sau cutiile de valori - care costă bani - în detrimentul unui cont bancar - pentru care ar primi dobandă? Sunt mai multe explicaţii. Prima are la bază o teamă că banii ar putea fi pierduţi, aşa că se preferă principiul "ce-i în mână nu-i minciuna". Neîncrederea în bănci este însă greşită pentru că, în limita unei sute de mii de euro, banii sunt garantaţi prin lege.
Păstrarea de numerar în cutiile de valori poate însă uneori masca niste ilegalităţi, pentru că astfel banii sunt ascunşi de ochii oricui, fie ca e vorba de parchet, fisc sau familie, iar Banca Naţională nu reglementează şi nu monitorizează acest serviciu. Posibil însă că acum, jafurile recente din cutiile de valori să producă şi nişte schimbări în acest sistem.
Invitat în cadrul emisiunii Income Magazine de la Ant
