Profesoara Daniela Iacob s-a născut în Oneşti, iar din 2005 locuieşte împreună cu soţul său la Mărăşeşti. A absolvit Liceul de Chimie, actualmente Liceul „Petru Poni”, în anul 1995, iar doi ani mai târziu a fost admisă la Colegiul de Institutori – Limba Engleză din cadrul Universităţii Bucureşti, filiala la Focşani. În anul 2006 a absolvit Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, forma învăţământ la distanţă, profilul română – engleză. A predat un an limba engleză la Şcoala „Mihail Armencea” din Adjud, iar în urmă cu câteva zile am întâlnit-o la Liceul Tehnologic „Ieremia Grigorescu” din Mărășești. Când era mică se visa medic, având în vedere liceul şi profilul pe care a ales să le urmeze, însă experimentul disecţiei unei broscuţe la ora de biologie a determinat-o să se mai gândească. Apoi, ajutată de profesoara sa de engleză, din liceu, şi-a dat seama că şi-ar dori să devină cadru didactic. „M-a fascinat profesoara de engleză şi în general limbile străine mie mi-au plăcut foarte mult. Din liceu, cu toate că aveam numai două ore de limbi străine în comparaţie cu colegele de la Liceul «Nadia Comăneci», care aveau patru, cinci ore pe săptămână. Voiam să fiu, în măsura în care se putea, la egalitate cu ele şi îmi doream să învăţ mai mult. De atunci am început să mă gândesc că poate ar fi bine să mă reorientez, după ce termin liceul, către profilul uman“.

Reporter: Când v-ați simţit fericită şi când aţi realizat că merită efortul să fiți cadru didactic?

Daniela Iacob: Cred că cele mai mari satisfacţii le ai atunci când la sfârşit de an şcolar sau la testări vezi că elevul a rămas cu ceva. Sau la serbări... îţi dai tot interesul şi vezi că pronunţă corect şi a ieşit frumos, acelea sunt momentele când ai satisfacţia că nu ai muncit degeaba un an de zile. Asta te încarcă, îţi dă puterea să mergi mai departe.

Rep.: Sunt interesaţi elevi să înveţ