Concesionarii viitoarelor autostrăzi ce vor fi construite în România nu vor scoate nici un ban din buzunar dacă pe acestea nu va circula nici o maşină. Pentru a-i plăti, statul va cere automobiliştilor taxă şi pe sectoarele construite din fonduri europene sau din bani publici şi va introduce, totodată, şi o taxă pe carburanţi.

Concesionarii tronsoanelor de autostradă scoase la concesiune, anume Comarnic-Braşov, Centura Sud Bucureşti şi Piteşti-Craiova nu vor risca nimic în cazul în care pe acestea nu va circula nici o maşină, după ce vor fi deschise traficului.

Statul se obligă să achite anual concesionarilor, prin plăţi de disponibilitate, o sumă minimă din care aceştia vor plăti înapoi bancherilor banii împrumutaţi şi vor obţine profitul proiectat. ”În cazul nici unui proiect de autostradă în concesiune băncile nu mai dau bani decât dacă statul îşi asumă riscul de trafic”, spune Narcis Neaga directorul general interimar al CNADNR.

Concesionarul nu riscă nimic

Sistemul nu este unul fericit pentru automobilişti. În forma clasică, practicată in majoritatea ţărilor mediteraneene, Italia, Franţa, Spania, concesiunea presupune o libertate lăsată concesionarului de a stabili politica taxei de autos­tradă. Spre exemplu, dacă autos­trada e aglomerată, concesionarul creşte taxa pentru a-ţi majora profitul, dar şi pentru a determina micşorarea traficului. Invers, concesionarul scade taxa pentru a atrage trafic. Deseori concesionarul schimbă nivelul taxei chiar de la zi la zi. El îşi asumă şi riscul traficului. În ţările menţionate, nici o maşină pe autostradă semnifică nici un ban pentru el. Acest sistem e cel al taxei pure de autostradă. În România va fi altfel, sistem cunoscut sub numele de hibrid. Concesionarul va propune un tarif, statul i-l va aproba şi va încasa banii. Concesionarul va primi plăţi de disponibilitate, numite altfel deoarece nivel