După ce socoteala de astă-iarnă s-a dovedit falsă, autoritățile dau din colț în colț să facă rost de bani. Iar pentru asta par a fi gata să dea peste cap sistemul fiscal sau să inventeze taxe care de care mai ciudate.

Veniturile bugetare erau la sfârșitul lui septembrie cu aproape patru miliarde de lei mai mici decât cele previzionate. În ciuda faptului că, potrivit INS, economia României a crescut în primul semestru cu 1,8% față de aceeași perioadă a lui 2012. În consecință, cabinetul Victor Ponta a fost nevoit să adopte a doua rectificare bugetară negativă din acest an. Cel mai mult au de pierdut Ministerul Finanţelor și cel al Muncii (circa 500 de milioane fiecare), Ministerul Dezvoltării (315 milioane), Ministerul Mediului (178 de milioane) și cel al Transporturilor (134 de milioane de lei).

„Execuția bugetară din primele nouă luni reflectă evoluția slabă a consumului populației și a afacerilor companiilor private, ceea ce a afectat veniturile bugetare din TVA, accize și impozit pe profit. Chiar dacă România are șanse să se plaseze, la finalul anului, în primele trei țări din UE din punctul de vedere al creșterii economice (cu 2,5%), acest avans este susținut numai de agricultura slab fiscalizată și de exporturi“, explică de ce s-a ajuns aici Eugen Șinca, analist-șef al BCR.

Cum ne-am obișnuit deja, primele sacrificate sunt investițiile publice. Acest fapt a fost, de altfel, recunoscut și de ministrul finanțelor, Daniel Chițoiu, care a spus că sumele tăiate provin în principal de la cofinanţarea proiectelor europene. Mai exact, cele afirmate de șeful său cu puțin timp înainte, cum că noul buget ar favoriza investițiile din fonduri UE (în detrimentul celor din surse locale), nu erau tocmai reale.

Cota unică, în pericol

Dar tăierea cheltuielilor pentru proiectele de infrastructură nu este, de fapt, decât