Legislaţia din România, într-o permanentă schimbare, poate oferi surprize imense uneori. Puţini ştiu că, după dispariţia sistemului de înregistrare a celor care muncesc prin carnete de muncă, ar trebui ca atunci când pleacă dintr-o companie să solicite o adeverinţă cu perioada lucrată „fără a fi necesară menţionarea veniturilor realizate”. „Acest lucru va rezulta din adeverinţa privind stagiul de cotizare emisă de Casa Judeţeană de Pensii”, se arată într-un răspuns primit de la Casa Judeţeană de Pensii Braşov.

„Este necesar ca la finalizarea activităţii la un agent economic să obţinem o adeverinţă cu perioada lucrată. Acest document va însoţi carnetul de muncă la depunerea dosarului de pensie”, se mai arată în documentul citat.

Carnetele de muncă, la lichidatori sau la Arhivele Naţionale

După revoluţie, foarte multe societăţi comerciale mari s-au închis. Cei care au lucrat în aceste firme pot găsi carnetele de muncă la sediul lichidatorilor companiei, care au preluat documentele împreună cu întreaga arhivă a societăţii lichidate.

După finalizarea procedurii de lichidare, însă, întreaga documentaţie este predată „Arhivelor Naţionale” sau altor depozitari de arhivă.

„Agenţii economici cu un număr de personal mediu şi mic au avut carnetele de muncă la ITM Braşov. Începând cu 31 decembrie 2010 s-au abrogat prevederile Decretului nr. 92/ 1976, prin urmare angajatorii, ITM-ul şi lichidatorii aveau obligaţia să restituie carnetele de muncă posesorilor până la data de 1 iulie 2011”, se mai arată în răspunsul primit de la CJP Braşov.

Legislaţia din România, într-o permanentă schimbare, poate oferi surprize imense uneori. Puţini ştiu că, după dispariţia sistemului de înregistrare a celor care muncesc prin carnete de muncă, ar trebui ca atunci când pleacă dintr-o companie să solicite o adeverinţă cu perioada lucrată „fără a