Declanşat la 8 noiembrie 1923, „Puciul de la berărie” a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. După cincisprezece ani de la eşuarea lamentabilă a acţiunii declanşate de puciştii lui Hitler, Germania, devenită în anul 1933 nazistă, a cunoscut „Noaptea de cristal”. În 9 noiembrie 1938 a început Holocaustul.

Cu zece ani înainte de a prelua puterea în Germania, în urma unor alegeri democratice, Adolf Hitler, cel care avea să arunce lumea în haosul celui de-al doilea război mondial, a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „puciul de la berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită Bürgerbraukeller.

Liderul complotiştilor a fost Adolf Hitler, un fost caporal care luptase în tranşeele primului război mondial şi considera că distrugerea puterii şi prestigiului Germaniei era cauzată de guvernarea proastă. Hitler a început să agite spiritele ţinând, în toamna anului 1923, mai multe mitinguri, în Bavaria. Îngrijorat, conducătorul landului bavarez, Eugen von Knilling, a declarat starea de urgenţă şi i-a însărcinat pe trei ofiţeri de rang superior cu menţinerea ordinii. Hitler a reuşit să-l convingă pe unul dintre cei trei, Ritter von Kahr, să treacă de partea lui şi a mişcării sale. Ofiţerul îşi dorea să restaureze monarhia, în cazul unei lovituri de stat reuşite, în vreme ce Hitler îşi dorea să devină un conducător cu puteri absolute.

Planul lor a fost inspirat de „marşul asupra Romei” reuşit de Mussolini, în Italia; dar, nemulţumit de lentoarea lui von Kahr, Hitler a preluat singur aplicarea planului. El voia să folosească Münchenul ca bază împotriva Republicii de la Weimar. Münchenul a fost, după primul război mondial, scena unor instabilităţi pol