Vladimir Drăghia este unul dintre cei mai doriţi burlaci din România, iar pasiunea lui pentru poezie nu face decât să topească inimile admiratoarelor. Actorul recunoaşte că de-a lungul timpului a fost inspirat de mai multe „muze", însă spune ce cel care îl inspiră este bunicul lui, pentru că a trăit o experienţă desprinsă parcă din paranormal. Vladimir Drăghia a mărturisit că s-a apucat de scris poezii întâmplător, cu un an şi jumătate în urmă şi că prima experienţă legată de poezie i-a rămas întipărită în memorie pentru toată viaţa. "Eram la mine acasă singur, noaptea, şi pur şi simplu am început să-mi notez gândurile pe hârtie. Erau lucruri legate de timp, cruci, moarte... A doua zi, când m-am trezit şi am recitit ceea ce îmi notasem, mi s-a părut că în continuare are sens. Puţin mai târziu m-a sunat mama să-mi spună că murise bunicul", a mărturisit, pentru ring, Drăghia, mărturisind că, din acest motiv, când se gândeşte la poezie se gândeşte şi la bunicul lui.

Vedeta spune că intenţionează să-şi adune poeziile într-un volum, idee ce i-a venit după ce a primit un feedback pozitiv din partea prietenilor de pe Facebook, care îi dau mii de like-uri şi au zeci de comentarii la fiecare creaţie postată. Actorul susţine că nu are o „muză" anume, însă că atunci când s-a despărţit de cea care l-a inspirat să scrie prima poezie s-a temut să nu-i dispară şi inspiraţia. "Nu pot să zic că toate poeziile au avut o singură «muză». Însă, după ce m-am despărţit de prima «muză», recunosc că m-am temut să nu-mi dispară inspiraţia. Şi acum mă tem, evit să citesc poezii scrise de alţii tocmai ca să nu fiu influenţat", a recunoscut Vladimir. Aceasta este poezia de la care a început totul: "Nu pot trăi timpul! Vreau să îl trăiesc pe mâine, azi, e complicat de simplu! Chiar şi în oglindă, sunt la trecut măcar cu o secundă. Mă fac din lut. Stau mut în faţa mea şi aştept să treacă