Sîmbătă s-au strîns mii de oameni din sistemul medical să protesteze împotriva austerităţii prelungite la care pare să fie condamnat sistemul. Săptămîna asta ies şi oamenii din educaţie. Şi cred că e foarte bine. Un filmuleţ cu ce-a fost sîmbătă:

Aş discuta un moment mai ciudat. Nişte protestatari Roşia Montană au vrut să se alăture sîmbătă acestui marş şi nu au fost lăsaţi nici de jandarmi, nici de sindicaliştii din sănătate. Imediat au apărut pe facebook vaierele că nu-şi ştiu medicii interesul că etc. Am vorbit cu un medic (sindicalist) şi omul mi-a spus următoarele:

Am refuzat, intr-adevar, sa ne amestecam cu ei. I-am intrebat daca doresc sa sustina problemele sanatatii, dar ei au spus ca au propria agenda. Acesta a fost UNUL dintre motivele pentru care i-am refuzat. Ne-a interesat, fundamental, sa se vada precis CATI suntem noi, caci primisem semnale pe toate caile ca nu suntem in stare sa adunam nici 1000 de oameni, inclusiv de la cei care au deplans iesirea noastra in strada (Nicolaescu, adica). In al doilea rand, doream sa nu dam prilej niciunui fel de razmerita conexa cu manifestatia noastra.

Şi eu sînt anti-exploatare, dar pot înţelege argumentul sindicaliştilor din sănătate. Aveau un meci direct cu Nicolaescu, aveau nevoie de un mesaj cît mai clar şi de o agendă clară a protestului. Deci poate ar fi bine ca în loc să ne eroizăm pe facebook să acceptăm şi apăsările oamenilor ăstora şi să încercăm cu toţii, cum putem, să-i susţinem în mod real sau să-i lăsăm în durerea lor. În rest, uniţi salvăm.

P.S. Un material care vorbeşte despre cît de mult ne place consultanţa, aici. Am putea-o băga la “industrii strategice”. Proporţia nu e spectaculoasă ca-n titlu, dar tendinţa e clară.

Sîmbătă s-au strîns mii de oameni din sistemul medical să protesteze împotriva austerităţii prelungite la care pare să fie condamnat sistemul. Săpt