La aproape 73 de ani, fostul jurnalist sportiv Vasile Jimboreanu se poate lăuda cu un fond documentar unic în România. Sute de mii de tăieturi din ziare, mii de fotografii şi cărţi cu tematică sportivă, sute de înregistrări audio-video cu sportivii de aur ai României, toate au fost adunate cu migală în câteva cămăruţe puse la dispoziţie de Direcţia de Sport.

Vasile Jimboreanu a fost fotbalist de performanţă, însă din cauza unei accidentări a trebuit să renunţe la viaţa sportivă şi şi-a dedicat întreaga viaţă cronicii sportive. „La 28 de ani a trebuit să termin cu activitatea în teren, dar dragostea mi-a rămas, drept pentru care în decursul anilor revistele şi gazetele de sport erau componente ale meniului zilnic. Când am părăsit catedra şi am intrat în presă, în ziarul judeţean Ecoul, am ajuns să mă ocup de pagina de sport. Am intrat în lumea complexă a sportului, nu numai a fotbalului şi a handbalului şi am ajuns să scriu despre ele”, spune fostul jurnalist.

A pornit de la ideea de a-şi face un fond documentar care să-l ajute în viaţa de zi cu zi de jurnalist sportiv, asta după o discuţie purtată cu celebrul Cristian Ţopescu. „Legat de a aduna materiale de sport, de a-mi face un fond din care să mă documentez, m-a ajutat, fără să-şi dea seama Cristian Ţopescu, într-un dialog pe care l-am avut noi, pe vremea când încă nu mă gândeam că voi intra în presa. Asta s-a întâmplat în 1968, el povestindu-mi ce înseamnă sportul şi documentarea despre sport”, spune Vasile Jimboreanu.

De 33 de ani, Vasile Jimboreanu lucrează între 12 şi 16 ore pentru fondul documentar. Munca sa nu se rezumă doar la a căuta necontenit alte şi alte materiale cu şi despre sportivi, ci şi de a le aranja într-o ordine demnă de orice bibliotecă.

„Obişnuindu-mă cu efortul de a mă documenta, colindând şurile, grajdurile, podurile, pivniţele, pe unde şi-au depus unii sau alţii câte ce