În anul 1892, Franz Baron Nopcsa (n. 3 mai 1877 la Deva), elev la vestitul Colegium Maria – Theresianum din Viena, citea cu pasiune câteva cărţi ale autorului său preferat Karl May: „În defileele Balcanilor”, „Prin Ţara Skipetarilor”, „Testamentul incaşului”. În aceste cărţi îl întâlneşte pe „Doctorul Morgenstern” şi pe „Credinciosul servitor Fritze”, care căutau schelete istorice. Peste trei ani, copilul minune al Familiei Nopcsa, ultimul descendent pe linie masculină al uneia dintre cele mai importante familii nobiliare ardelene de origine română, găsea primul os de dinozaur în propriul „ţinut de vânătoare”, satul Săcel din Ţara Haţegului. Din acel moment, viaţa sa se schimbă ...
Dar cine este acest personaj fabulos?
La 15 ani vorbeşte fluent germana, maghiara, româna, engleza şi franceza. La 19 ani scrie despre geologia Ţării Haţegului. La 20 de ani învaţă osteologia, pentru „a putea cerceta şi descrie fosilele de dinozauri”. La 22 de ani îi apare prima lucrare de paleontologie şi face „botezul” unei noi specii de dinozaur „Limnosaurus Transilvanicus”.
Călătoreşte în Balcani, pe urmele lui Karl May, studiază istoria, cultura şi tradiţiile albaneze, devenind unul dintre primii albanologi. La 36 de ani este pe punctul de a deveni Rege al Albaniei ... Şi ne oprim aici cu „argumentele”. Căci Franz Baron Nopcsa a devenit apoi cel mai bizar personaj pe care l-a dat Ardealul în prima jumătate a secolului XX. Nume recunoscut în întreaga Europă. Este revendicat de austrieci, unguri şi albanezi. Iar noi, românii, ştim foarte puţin. Însă vom afla din monografia lui Dacian Muntean, „Aventurile şi călătoriile Baronului Nopcsa”, publicată recent la Deva.
Pentru construirea propriului destin, lui Franz Baron Nopcsa cărţile i-au fost de cel mai mare folos. Pentru a cunoaşte acest destin, o altă carte se deschide spre noi. Iată la ce sunt b
