Pe 3 noiembrie, Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău a vuit de zecile de mii de europeni dornici de ultima eliberare, din îmbrăţişarea răsăritenilor, ai căror înaintaşi au ocupat samavolnic teritoriul românesc, dintre Prut şi Nistru. Despre cum se vede, de la Chişinău, acum, acest eveniment, am aflat dintr-un dialog avut cu un publicist tenace. Limpede. Şi eficace în răspunsurile date.
Dan Nicu nu este doar un publicist, ci şi un conaţional cu o instruire de excepţie, ale cărui abilităţi de comunicare, de disecare a unui eveniment, de focalizare pe mesaje clare şi înţelegere a provocărilor viitoare ţin de o predispoziţie nativă, spre mai binele compatrioţilor săi.
Cuvintele sale, bine cântărite, măsura evaluării, la rece, a unui moment public, indică un potenţial util celor care vor schimbarea în bine a societăţii euroepenilor de peste Prut.
Cerebral, deloc furat de peisajul unor steaguri agitate sau a mulţimii socotită de unii la 100.000 de participanţi, de alţii la 60.000, Dan Nicu indică temperatura vieţii politice din Republica Moldova, cu o exactitate matematică.
INTEGRAREA EUROPEANĂ ÎNSEAMNĂ DESPRINDEREA DE RUSIA
-Ce semnificaţie acordaţi mitingului organizat la Chişinău, în favoarea orientării europene, nu euroasiatice a Republicii Moldova?
- Mitingul din 3 noiembrie, din Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău, s-a vrut a fi un semnal ţintit atât spre interiorul Republicii Moldova, cât şi spre exterior.
Pentru publicul intern, manifestaţia a servit drept demonstraţie de forţă, a actualei coaliţii de guvernare, pentru ochii şi urechile comuniştilor din opoziţie, care ameninţă de câteva săptămâni cu “revoluţia de catifea”.
Un fel de “don’t even try”, comunicat cu vocile şi prezenţa a zeci de mii de cetăţeni.
Pentru restul mapamondului, manifestaţia a avut un scop de manifest, de declaraţie de a
