De ce crede eurocomisara Viviane Reding că în România statul de drept este pus sub semnul întrebării?

Statul de drept rămâne fragil în România la aproape șapte ani de la aderarea țării la Uniunea Europeană și după nouă ani de reforme zbuciumate, în care cea mai mare parte a clasei politice s-a opus permanent desprinderii justiției de politică. Atunci când Viviene Rediding, comisara europeană pentru Justiție așează România și Ungaria printre țările în care statul de drept este pus în pericol sau chiar încălcat, reprezentanta executivului de la Bruxelles propune și un mecanism mai dur de sancționare a derapajelor. În acest moment, cea mai drastică pedeapsă în acest sens este anularea dreptului de vot a țării respective în cadrul Comisiei Europene.

De ce crede Viviane Reding că în România statul de drept este pus sub semnul întrebării? Poate pentru că săptămâna trecută premierul Victor Ponta a spus că după ce-și va termina mandatul de președinte, Traian Băsescu nu va pleca direct acasă, ci va trece pe la “vreun tribunal”. Sau pentru că procurorii șefi nu au fost selectați în urma unei proceduri meritocratice, ci în urma unor negocieri politice între șeful statului și șeful guvernului. Există însă mai multe gesturi care pun la îndoială buna credință a actorilor politici din România. Statul de drept despre care vorbea comisara europeană pentru Justiție se referă la eliminarea arbitrariului și separația puterilor. Pe scurt, o țară este un stat de drept atunci când puterea statului este încadrată și limitată de legi funcționale.

Procesele care au început în urmă cu cinci sau șase ani împotriva politicienilor corupți au demonstrat funcționarea egală a justiției pentru toți cetățenii României, inclusiv pentru elitele politice. Trimiterea la închisoare a unui fost premier și a câtorva miniștri corupți a arătat puterea independenței judecătoril