Mohamed Morsi, propulsat din mediile clandestine ale mişcării Fraţii Musulmani - o confrerie islamistă mult timp interzisă în Egipt - la preşedinţia ţării arabe cu cea mai mare populaţie, va fi judecat începând de luni, după patru luni de la destuituirea sa de către armată, relatează AFP.
Deţinut în secret de armată, după ce militarii l-au înlocuit cu un preşedinte şi un Guvern interimare, pe 3 iulie, el urmează să dea socoteală alături alţi 14 acuzaţi pentru "incitare la omor" împotriva manifestanţilor, în confruntări în care au fost ucise şapte persoane, în faţa palatului prezidenţial, pe 5 decembrie 2012.
Candidatul mişcării Fraţii Musulmani, în 2012, în primele alegeri prezidenţiale democratice din ţară, şi-a anunţat deja susţinătorii că nu va recunoaşte autoritatea judecătorilor săi şi că, în consecinţă, "nu îl va apăra vreun avocat" într-un proces pe care îl consideră organizat de către "pucişti".
La aproape doi ani de când mişcarea Fraţii Musulmani a obţinut o victorie detaşată în alegerile legislative, iar după aceea în alegerile prezidenţiale, destituirea lui Morsi a fost punctul de pornire al unei reprimări brutale. Cel puţin 1.000 de manifestanţi pro-Morsi au fost ucişi de către armată şi poliţie la jumătatea lui august, iar alţi peste 2.000 de membri ai mişcării Fraţii Musulmani, inclusiv aproape toţi liderii confreriei, au fost arestaţi.
Mohamed Morsi, un inginer absolvent al unei universităţi americane, devine deputat "independent" în perioada 2000-2005 şi este încarcerat în 2006 timp de şapte luni. Este încarcerat din nou, pentru o scurtă perioadă de timp, împreună cu alţi câţiva zeci de islamişti, pe 28 ianuarie 2011, după trei zile de la izbucnirea revoltei populare împotriva predecesorului său Hosni Mubarak.
Când candidează la funcţia supremă, la începutul lui 2012, este numit "roata de rezervă", pentru că îl înlo
