Noiembrie reprezintă luna a noua în Calendarul roman cu început de an la 1 martie şi luna a unsprezecea în Calendarele Iulian şi Gregorian cu început de an la 1 ianuarie. Denumirile populare ale lunii indică fie timpul căderii brumelor groase şi a promoroacei: Brumar, Brumarul Mare, Promorar, fie vremea fermentării şi limpezirii vinurilor: Vinicer, Vinar. În această lună se intensificau pregătirile pentru iarnă şi activităţile legate de industria casnică, începeau şezătorile. Îmbătrânirea şi degradarea timpului calendaristic sunt exprimate simbolic prin numeroase sărbători şi obiceiuri dedicate lupilor, strigoilor şi altor forţe malefice: Sărbătoarea tâlharilor, Martinii de toamnă, Filipii de toamnă, Ziua lupului, Filip cel şchiop, Noaptea strigoilor. Peisajul spiritual al satului este completat cu alte sărbători: Cosmandin, Moşii de Arhangheli, Arhangheli, Lăsatul Secului de Crăciun, Sântandrei.

Arhanghelii sunt reprezentări mitice în calendarul popular ale Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril din calendarul ortodox, celebraţi pe data de 8 noiembrie. În tradiţiile populare aceşti conducători ai cetei îngerilor şi responsabili cu transportul sufletelor morţilor poartă nu numai aripi, ci şi săbii. În această zi, se fac pomeni: Moşii de Arhangheli, se pun lumânări pentru vii şi pentru cei cu morţi năprasnice.

Arhanghelul Mihail, mult mai prezent în folclorul românesc în comparaţie cu Arhanghelul Gavril, păstrează, uneori, cheile Raiului, este slugă la Scaraoţchi, iar, adesea, se luptă cu el. Veghează la capul bolnavului dacă acesta este ursit să moară sau la picioarele lui dacă mai are zile de trăit; prezice, în rol de naş, moartea cumătru-lui şi apare ca patron al ţiganilor. Sărbătoarea tâlharilor este ziua dedicată personajului care a preluat din calendarul ortodox numele şi data de celebrare ale Sfântului Mucenic Mina (11 noiembrie). Se ţin o serie de p