Vicepreședintele Comisiei Europene și comisar pe Justiţie, Viviane Reding (foto), a pus din nou pe jar puterea de la București cu declaraţiile despre respectarea statului de drept în ţara noastră. Totul a început cu un interviu în publicaţia germană „Die Zeit“, unde spunea că este nevoie de mecanisme mai diferenţiate pentru sancţionarea statelor care pun sub semnul întrebării statul de drept, recunoscând, la întrebarea jurnaliştilor germani, că se referă în primul rând la România și Ungaria, dar și la alte state. Apoi, luni, la Bruxelles, Reding a reluat mai explicit aceste observaţii.
În interviul din publicația germană, Viviane Reding a fost întrebată dacă - în opinia sa - este realist să credem că vor apărea schimbări în tratatele europene în următorii ani, necesare în vederea întăririi Parlamentului Uniunii. Comisarul a declarat că o asemenea schimbare este deja prevăzută în Pactul Fiscal și convenită de 25 dintre cele 28 de state ale UE, respectiv introducerea din 2018 în tratatele europene a plafonului de îndatorare. Mai mult, Reding a spus că se numără printre cei care susțin că sunt necesare și alte schimbări pentru a depăși criza financiară.
Opţiunea nucleară
„Die Zeit“ i-a cerut să fie mai exactă și Reding a precizat că se referă la funcționarea statului de drept, pentru că în prezent, singura sancțiune care se poate lua împotriva unei țări care nu respectă statul de drept este așa-numita „opțiune nucleară”, adică ridicarea dreptului la vot în organismele europene. Ei bine, a explicat Reding, e nevoie de metode mai diferențiate de sancțiune pentru că există „anumite țări membre în care statul de drept este amenințat sau pus în întregime sub semnul întrebării”, iar părerea ei este că astfel de apucături trebuie „rezolvate înainte de a scăpa de sub control”.
„Vorbiți despre România și Ungaria?”, a fost întrebat comisarul și a răspuns
