Misiunea FMI şi a Comisiei Europene nu a agreat, deocamdată, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) şi nici ajustarea cotei TVA la alte produse alimentare, susţinând că orice relaxare fiscală trebuie să fie însoţită de măsuri de compensare, astfel că în proiecţia bugetară pentru 2014 nu au fost incluse ajustări ale acestor taxe, ci doar majorarea salariilor şi pensiilor, însoţită de noi impozite şi creşterea accizelor şi redevenţelor.
Relaxarea fiscalităţii este incertă în 2014, însă atât FMI, cât şi Comisia Europeană anticipează o creştere a economiei româneşti de peste 2% anul viitor, motorul principal urmând să fie cererea internă. Anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%, iar pentru acest an estimările indică un avans al economiei de 2-2,5%, susţinut în principal de cererea externă, de exporturi, şi de producţia agricolă foarte bună.
Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI, a recunoscut că România are o povară fiscală mare pe muncă şi a susţinut că reducerea CAS ar susţine economia românească şi piaţa muncii, dar crede că momentul nu este potrivit, fiind necesară o analiză foarte atentă. În viziunea FMI, creşterea salariului minim, a pensiilor şi a salariilor unor categorii de bugetari va contribui la furnizarea de resurse suplimentare pentru consum şi, implicit, pentru creşterea PIB.
„Această reducere a CAS este o cale de a susţine piaţa muncii şi economia, dar momentul nu era potrivit, era prea devreme şi nu era o evaluare integrală a tutoror efectelor. În mod clar, se află pe agendă în continuare. Când faci o schimbare mare în cadrul acestui sistem trebuie mare atenţie. Nu este o decizie care se ia uşor. Am insistat să se facă pe baza unei analize foarte atente. Trebuie să evităm ca reducerea CAS să genereze o gaură în buget. Acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero“, a declarat
