România va avea creștere economică de 2,2% anul viitor, estimează FMI, dar aceasta va fi influențată de cererea internă, cu accent pe investiţii, și nu de exporturi. Doar că fondul nu are numai vești bune. Reducerea CAS nu este cuprinsă în bugetul viitor, iar orice relaxare a taxării muncii trebuie însoţită de lărgirea bazei şi măsuri fiscale de compensare, adică noi taxe.
Ca la oricare altă vizită a delegației FMI, veștile bune se împletesc cu cele rele. Astfel, de bine e previziunea despre creșterea economiei românești în 2014, estimată la 2,2 procente din PIB, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an. Creșterea nu va mai fi însă bazată pe exporturi, ca în 2013, ci pe cererea internă, și mai ales pe nişte investiţii mai mari. Acestea din urmă ar trebui făcute în special cu fonduri europene, ținând cont de puținătatea alocărilor specifice de la buget.
”Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală a PIB constant, ceea ce înseamnă că aceasta se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii, dinspre exporturile nete cum a fost în 2013, către cererea internă, în mod special creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că guvernul a avut success în ultima vreme în absorbirea fondurilor Uniunii Europene şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor”, a declarat şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Andrea Schaechter.
Şeful FMI în România a menţionat că proiecţia de creştere a PIB a fost revizuită în sus cu 0,2 puncte procentuale datorită unei producţii agricole bune şi unui rezultat al exporturilor foarte bun.
”Inflaţia prognozată acum pentru acest an este de 2%”, a mai spus reprezentantul fondului.
Bună a fost și aprecierea activităților guvernului - România a îndeplinit toate criteriile şi s-au realizat progrese î
