Proaspătul trotuar rulant din Gara de Nord, care a costat buzunarele bucureştenilor peste două milioane de euro şi care a fost inaugurat cu un an întârziere, pare mai mult spaţiu de joacă decât utilitate publică. Deşi numărul celor care folosesc trotuarul este mare, majoritatea nu consideră investiţia necesară, ci mai degrabă una care ţine de diverse „comisioane“ primite de autorităţi.

Distracţie mare pe peronul din Gara de Nord, marţi la prânz, când prin tubul futurist de sticlă treceau câţiva bătrâni şi bolnavi, dar mai ales tineri. Cu zâmbetul pe buze, o parte mergeau pentru prima dată, alţii pentru a zecea oară în aceeaşi zi, dar cu toţii păreau distraţi de cea mai nouă investiţie inaugurată de Municipalitate, cu un an întârziere, pentru care bucureştenii au plătit peste două milioane de euro.

Decizia de a realiza această investiţie a aparţinut, desigur, Primăriei Capitalei, în fruntea căreia se află primarul Sorin Oprescu. Început în plină criză financiară, trotuarul rulant de la Gara de Nord nu ar fi fost decât împlinirea nevoii bucureştenilor şi a călătorilor care folosesc trenul de a nu mai merge pe jos spre mijloacele de transport în comun.

Ce cred bucureştenii despre trotuarul rulant de două milioane de euro din Gara de Nord Util pentru călătorii cu bagaje, pentru oamenii cu handicap sau pentru bătrâni, trotuarul rulant este momentan văzut mai mult ca o investiţie fără prea multă finalitate.

„Depinde cât a fost comisionul“

Întrebaţi dacă că era nevoie de un trotuar rulant care să coste două milioane de euro, trecătorii sunt de părere mai degrabă că este vorba de achiziţii publice bizare. „Depinde de cât a fost comisionul dacă trotuarul a meritat banii“, au spus doi tineri care priveau cu oarecare scepticism trotuarul rulant.

Alţii sunt de părere că trotuarul îi ajută în mod special pe acei călători cu bagaje multe,