Pierderile economiei româneşti rezultate din gestionarea inadecvată a ariilor naturale protejate pot ajunge la 9 miliarde de euro, în următorii 25 de ani, relevă un raport recent privind sustenabilitatea financiară în sistemul de arii protejate, prezentat, marţi, de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare /UNDP/.

Conform studiului, la nivelul celor 22 de arii protejate incluse în proiectul finanţat din Fondul Global de Mediu /GEF/, şi care însumează o suprafaţă totală de aproximativ un milion de hectare, a fost prevăzută în 2010 o alocare de 20,1 milioane lei pentru nevoile corespunzătoare nivelului de bază de administrare a acestor zone, iar 57% (11,4 milioane lei) au însemnat cheltuieli pentru implementarea planurilor de management.

‘Evaluarea serviciilor ecosistemelor naturale realizată în cadrul proiectului UNDP-GEF, implementat în parteneriat cu Romsilva, constituie o premieră în România, făcându-se o estimare a beneficiilor pe care le aduc serviciile ecosistemelor naturale din cinci parcuri naturale şi naţionale gestionate de Romsilva pe sectoare de activitate economică (…) Dorim, astfel, să punem la dispoziţia partenerilor noştri din Guvern un instrument de lucru util care fundamentează necesitate dezvoltării unor mecanisme de plată pentru serviciile ecosistemelor naturale, mecanisme propuse în cadrul amendamentelor legislative dezvoltate în cadrul proiectului’, a afirmat Monica Moldovan, director de programe în cadrul UNDP România.

Asigurarea finanţării ariilor naturale protejate la nivelul oprim calculat ar conduce pe viitor la venituri estimate la circa 29 de euro pentru fiecare un euro investit, se menţionează în Raport.

Studiul prezentat marţi reprezintă o componentă a proiectului ‘Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a reţelei de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi’, finanţat prin GEF şi implementat