Guvernul a căzut la înţelegere cu FMI: se vor impozita stâlpii de curent electric şi se va mări acciza la carburant. Aceste măsuri vor mări preţurile la electricitate şi la benzină. Desigur, s-au anunţat şi unele compensaţii pentru populaţie: mărirea uşoară, chiar foarte uşoară, a salariului minim şi a pensiilor mici.
N-am obişnuit ca FMI să fie un sinonim pentru scumpiri. Şi iată că pe bune dreptate: rezultatul vizitei de zilele trecute a reprezentanţilor FMI la Bucureşti şi ultimele înţelegeri cu guvernul ne dau fiori!
Mai marii peste capetele noastre, români sau nu, au hotărât ca stâlpii pentru reţelele electrice, eoliene şi hidrologice, reţele şi depozite considerate până acum construcţii speciale, pentru care persoanele juridice care le deţineau nu plăteau nimic, să fie impozitaţi.
De asemenea, s-a decis ca acciza la benzină să crească cu 7 eurocenţi pe litru. Cum se traduce acest lucru în buzunarele noastre? Preţul benzinei: 7 lei pe litru
“Energia electrică se va scumpi cu 50% până în 2015, nu neapărat din cauza impozitului pe stâlp, ci conform planului de liberalizare a pieţei convenit cu FMI. Preţul gazului metan se va majora şi el, în aceeaşi perioadă, cu 250% , astfel că facturile vor fi mai mari de cel puţin două ori. Iar scumpirea benzinei nu va fi efectul direct al accizei, ci al unui monopol format din trei jucători, înţeleşi între ei, care, în loc să facă un preţ de 4 lei pe litru, rezonabil din punctul de vedere al profitului, pune 6 lei pe litru şi se pregăteşte să-l facă 7 lei. Iar Consiliul Concurenţei doarme! Cum fac benzinarii profit pe timp de criză? Simplu: în timp ce consumul de carburant a scăzut cu 10%, preţul a crescut cu 60%. E neplăcut ca FMI să dic-teze regulile economice în România, iar Ponta să nu fie decât un «yes man» al capitalului occidental - nu doar că face ce spun ei, dar mai adaugă de la el, doar, doar acei
