La început ne-am visat în pachetul Balcanilor de Vest, dar cancelariile europene aveau pentru noi un alt scenariu, plasându-ne, după războiul ruso-georgian din 2008, în Parteneriatul Estic, alături de Belarus, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.

Bani, încurajare, vizibilitate sau implicarea oficialilor europeni în reglementarea conflictului transnistrean sunt câteva dintre rezultatele celor peste patru ani de când ţara noastră se află în Parteneriatul Estic, o iniţiativă a UE destinată ţărilor din fosta Uniune Sovietică. La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 28-29 noiembrie, Republica Moldova ar urma să parafeze Acordul de Asociere cu UE, iar semnarea ar urma să aibă loc în 2014. După aceasta ar trebui să trecem la o nouă etapă în relaţiile cu UE, sunt de părere experţii.

NE VEDEAM ALĂTURI DE CROAŢIA ŞI SERBIA

Guvernarea comunistă credea că Republica Moldova merge spre UE alături de ţările din Balcanii de Vest. „Am avut această intenţie pentru că în toată perioada, din 2002 până în 2009, Moldova participa la evenimentele UE pentru ţările din Europa de Sud-Est. Pentru noi, plasarea ţării noastre în Parteneriatul Estic a fost o surpriză. Cred că ne descurcam mai bine dacă eram împreună cu ţările din Balcani, cărora li s-a dat undă verde pe calea integrării europene. Nu ne-a întrebat însă nimeni pe noi“, povesteşte Andrei Stratan, ministru de Externe pe timpul guvernării comuniste.

Pe 7 mai 2009, diplomaţii UE lansau Parteneriatul Estic, din care urmau să facă parte Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus şi Ucraina. „A fost creat pentru a stabiliza situaţia din vecinătatea estică a UE, pentru a asigura atenţia cuvenită Estului, cu care este conectată istoric, spre deosebire de vecinii din Sud, care păreau că aveau mai multă atenţie din partea Bruxelles-ului, ca urmare a Uniunii Mediteraneene, instituită în