Mita pe care o achităm diferă de la zonă la zonă şi de la o instituţie la alta. Cele mai mari sume se plătesc în marile oraşe, iar procurorii, judecătorii şi chirurgii par a fi cei mai „scumpi“
În perioada 2003-2007, compania medicală americană Stryker a efectuat 192 de plăţi către oficiali români în schimbul obţinerii sau prelungirii unor contracte publice, se arată într-un raport publicat recent de Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare din Statele Unite. Plăţile ar fi totalizat 500.000 de dolari şi ar fi fost înregistrate drept sponsorizări acordate pentru participarea respectivilor oficiali la conferinţe medicale. În urmă cu un an, o investigaţie a RISE Project dezvăluia că peste şapte milioane de dolari au fost plătiţi de Ericsson, prin intermediul unor firme offshore şi conturi bancare din Elveţia, către politicieni români, în schimbul obţinerii de contracte cu statul.
Mulţi susţin că investitorii nu fac decât să-şi adapteze comportamentul la mediul din jur. Iar România este văzută de locuitorii ei, conform indicelui de percepţie a corupţiei realizat în 2012 de Transparency International (TI), drept una din cele mai corupte state din UE (depăşită fiind doar de Bulgaria, Italia şi Grecia).
Potrivit calculelor realizate de platforma piatadespaga.ro, proiect lansat şi gestionat de Asociaţia EPAS, valoarea medie a şpăgii plătite de un român este de 206 euro. Cel mai probabil, s-a ajuns la acest nivel pentru că mulţi simt nevoia să scrie aici că au dat mită atunci când suma depăşeşte un anumit nivel şi tind să treacă cu vederea şpăgile mai mici, de ordinul zecilor de lei.
Discrepanțe regionale
Mulți sociologi consideră că există diferențe regionale și de mediu de rezidență în ceea ce privește mita și există tendința de a considera că acest fenomen se petrece mai rar în Ardeal, Banat ori Bucovina ori în zona rurală. Astfel de teori
