Fie Mărmureanu îmi preia telefoanele cu mama și răspunde el la întrebările despre rezistența blocurilor din cartierul Ghencea, fie acest domn bătrîn, cu pulovăr între cămașă și haină, trebuie să înceteze. (Chestia cu pulovărul peste cămașă și pe sub haină stă așa: dacă ești un tip tare, asta e o chestie simpatică, dacă nu ești tare, asta e o chestie de rahat, de moș, de ramolit.)
Gata, nene, am înțeles, suferi că tu o să mori și, odată cu tine, nu o să moară măcar toată România, dar ajunge.
Ești un mare surfer, un surfer genial, într-o vreme în care pe întinsul oceanelor nu adie nici o pală de vînt, dar asta nu e vina noastră. Poate că ești doar un imens cutremurolog dintr-o perioadă în care nu sînt cutremure. Înțeleg pasiunea, te cred că în martie '77 ai simțit fluturi în stomac, dar asta e, mai caută să te zgudui și singur dacă vezi că natura nu te ajută.
Fii atent, trage-ți pe față o mască de vampir și așteaptă-i pe oameni în scara blocului, pe întuneric, unde poți să urli ca un disperat la ei și să-i sperii. Poți să te lași în curul gol, doar cu masca pe față, pentru o impresie și mai puternică, dar încetează cu interviurile, cu prorocirile, cu prevestirile, cu chestiile științifice de început de mileniu II.
Ăsta e un individ – și mulți alții din breaslă la fel – care nu a fost în stare să anunțe nici epidemia asta de 3,2 și 3,3 pe Richter din Galați, care nu e în stare nici măcar să spună dacă se vor termina mîine sau poimîine aceste cutremure sau, cine știe, dacă vor continua la infinit. Mă rog, nu la infinit, că vine acel cutremur mare, de mare adîncime, de mare profunzime, oricum mai profund decît el, care va rade de pe fața României niște zeci de mii de români.
El știe acum că va avea loc un cutremur foarte adînc în pămînt și că se va simți mai mult prin Moldova, pe la Chișinău, pe la mănăstirile din nordul Moldovei, dar a
