Fondul Monetar Internaţional (FMI) va prezenta marţi, după ora 10:00, principalele concluzii ale primei misiuni de evaluare a acordului preventiv de tip stand-by, în valoarea de circa 2 miliarde de euro, parafat la finele lunii septembrie. gândul transmite LIVE TEXT.
Negocierile dintre FMI şi autorităţile de la Bucureşti au vizat în principal execuţia bugetară, sub aşteptări, de până acum, măsurile fiscale menite să majoreze încasările şi bugetul pentru anul viitor. Luni, Guvernul a anunţat că bugetul pentru 2014 va fi construit pe un deficit de 2,2% din PIB şi o creştere economică de 2,2%.
După aproape două săptămâni de întâlniri cu reprezentanţii FMI, cu discuţii ţinute la secret chiar cu ajutorul serviciilor speciale, de la tribuna Guvernului şi a USL, liderii actualei puteri au făcut un bilanţ pozitiv al negocierilor: cota unică rămâne 16 la sută, salariul minim va creşte până la 900 de lei, pensiile vor fi majorate cu 3,76%, iar CAS are toate şansele să scadă cu cinci puncte procentuale în 2014.
"O performanţă guvernamentală", a comentat Crin Antonescu, la finalul negocierilor. O performanţă dacă ar fi să privim partea plină a paharului, pentru că măsurile fiscale negociate cu FMI pentru a compensa neîncasările la buget, îi vor afecta indirect pe români, reflectându-se în scumpirea vieţii de zi cu zi. Astfel, una dintre cele mai importante decizii, calcularea accizei raportat la inflaţie şi introducerea uneia noi de 7 eurocenţi pe litru de carburant, va avea ca prim efect majorarea preţului benzinei şi motorinei care va antrena scumpiri în lanţ începând de la alimente şi până la transport.
O altă măsură care va avea impact indirect asupra românilor, prin majorarea preţurilor, este introducerea aşa-numitei "taxe de stâlp". Este vorba despre un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale aparţinând persoanelor juridice except