Nicio săptămână fără proteste: astăzi a venit rândul studenților și al profesorilor, care cer împreună 6% din PIB pentru educație. De ce 6%? Pentru că la acest moment, România alocă doar 3,6 % din PIB pentru educație, iar efectele subfinanțării se reflectă în taxe mai mari la facultăți, scăderea sau stagnarea subvențiilor și a burselor sociale pentru studenți, dotarea precară a școlilor, care duc împreună la abandonul studiilor, dar și la părăsirea sistemului educațional public de către profesorii bine pregătiți, din cauza salariilor mici, arată un rezumat făcut de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

Potrivit Stragiei Europa 2020, până în anul 2020, circa 16 milioane de noi locuri de muncă vor necesita calificări superioare, în timp ce cererea de personal necalificat va scădea cu aproximativ 12 milioane.

Astfel, abandonul studiilor superioare nu este deloc un semnal bun pentru România, iar acesta este cauzat de taxele mari la facultăți și de bursele și subvențiile foarte mici.

Analizând situația din cadrul a 23 de universități din țară , ANOSR a constatat că în 17 dintre acestea (74%) au crescut taxele de studiu sau au existat discuții în acest sens la nivelul structurilor de conducere ale universităților în ultimul an universitar. Creșterile sunt în medie de 500 de lei. Mai mult, subvenția cămine-cantine nu a mai crescut din 2007, neadaptându-se astfel la rata inflației. De asemenea, au scăzut considerabil și investițiile în reparații și modernizări ale căminelor. Raportul privind Starea Învățământului Superior din România lansat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în 2011 arată cât de tragică este situația abandonului școlar universitar, care în anul universitar 2009/2010 a ajuns la aproape 50%, dacă luăm în considerare că rata de absolvire a învățământului superior este de puțin peste