Marţi au loc alegeri în SUA. În două state se aleg guvernatori, în trei se reînnoieşte Legislativul, iar o serie de oraşe, printre care Boston, Houston, Miami şi New York, îşi desemnează primarii. La New York miza este extrem de mare.

Corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor

Miza este mare, pentru că rivalii propun două viziuni politice radical diferite. Democratul Bill de Blasio, care conduce detaşat în sondaje este candidatul rupturii de politicile urbane ale ultimelor două decenii: "Spuneam de la începutul campaniei că New York-ul a devenit două oraşe, unul în care cei bogaţi s-au refăcut repede după recesiunea din 2008 şi o duc acum mai bine ca niciodată, celălalt, un oraş în care aproape o jumătate din populaţie trăieşte în sărăcie sau în pragul sărăciei".

Clivajul social pe care candidatul democrat şi-a axat campania este o realitate. La fel de real este însă, pentru majoritatea covârşitoare a new-yorkezilor, progresul realizat sub ultimii doi primari, ambii republicani, Rudi Giuliani şi în special Michael Bloomberg, antreprenorul miliardar care a cheltuit 74 de milioane pentru a fi ales prima oară în 2002 şi a transformat apoi oraşul, pe parcursul a trei mandate, cu o frenezie şi o hotărâre pe care un politician tradiţional nu şi le-ar fi putut permite.

Elanul transformator al ultimelor două decenii îşi are, inevitabil, detractorii săi; acolo unde unii văd progres, alţii văd o metropolă care şi-a vândut sufletul marii finanţe şi speculanţilor imobiliari. E o evidenţă însă, validată anul trecut şi de 52 de milioane de turişti, şase mii pe oră, că astăzi New York-ul este mai înalt, mai verde, mai sigur, mai curat şi mai arătos ca niciodată. Sub ultimii doi primari republicani, instituţiile s-au modernizat, iar serviciile publice funcţionează impecabil.

Aşa că atunci când candidatul democrat vorbeşte de o "ruptură" de bloombergism