În România, luna septembrie 2013 a văzut debutul unor proteste în principalele oraşe ale ţării, dar şi în marile capitale ale lumii, unde din solidaritate s-a strigat la unison: „Uniţi, Salvăm Roşia Montană!“. În acest context, marcat de un interes pentru ecologia politică, s-a vorbit şi despre America Latină şi mai ales despre proiectul eşuat de a construi o mină de cupru şi aur la Conga, în Peru. Dar care este în prezent situaţia ecologiei în America Latină? Există partide ecologiste pe lângă mobilizările foarte importante ale indigenilor (în general, comunităţile indigene sunt cele afectate de proiectele miniere sau de exploatare a resurselor)?
Ecuador: Yasuni-ITT şi Chevron
În absenţa unei reprezentări politice explicite, cele mai interesante evoluţii sunt cele din Ecuador, care a văzut cel puţin două cazuri importante dintr-o perspectivă ecologistă. Decizia preşedintelui Rafael Correa de a permite exploatarea în Parcul Yasuni, din august 2013, a fost primită cu proteste de către locuitorii zonei. Aceasta după ce, în 2010, Guvernul Correa semnase un acord în premieră mondială prin care se angaja ca pentru 10 ani să nu exploateze resursele de petrol din rezervaţia naturală Yasuni, în schimbul primirii sumei de 3,6 miliarde de dolari din partea comunităţii internaţionale, prin intermediul unui acord semnat cu ONU, care s-a şi angajat să creeze un fond administrat de UNDP (Iniţiativa Yasuni-ITT1). Primit ca o iniţiativă revoluţionară care ar fi putut inspira unele similare în alte zone ale lumii, eşecul implementării acestui acord a dus la decizia recentă a guvernului de la Quito de a porni exploatarea petrolului. Acoperind aproape 10.000 de km pătraţi, rezervaţia naturală Yasuni este considerată una dintre cele mai biodiverse zone din lume, sub care se estimează că s-ar găsi 800 de milioane de barili de petrol, adică 20