Economia românească va înregistra o creştere de 2,1% în 2014, estimează experţii Comisiei Europene. Avansul va fi mai puternic în 2015, pe baza revenirii treptate a cererii interne. Totodată, Executivul UE estimează o scădere a ratei inflaţiei la 2,5% şi reducerea deficitului bugetar la 2% din PIB.

Estimările sunt mai mari decât prognoza oficială a Guvernului, care a anunţat o creştere de 1,6% pentru acest an.

Principalul motor din spatele creşterii va fi cererea internă, cred analiştii Comisiei, aceasta urmând să joace un rol mai important în economie decât exporturile, se arată în prognoza de toamnă prezentată marţi de Comisie.

CE estima, în prognoza economică de primăvară, o creştere economică de 2,2% pentru 2014, cu o inflaţie de 2,1%, şomaj de 6,8% şi un deficit bugetar de 2,4%.

Comisia notează de asemenea, în prognoza de toamnă, că investiţiile vor "prinde viteză" anul viitor, sprijinite de o mai bună absorbţie a fondurilor UE, proiectele mari de infrastructură urmând să accelereze.

Exportul net va trage în jos rata de creştere economică de anul viitor, deşi situaţia economică externă se va îmbunătăţi şi va fi favorabilă livrărilor peste graniţă. CE previzionează creşterea importurilor în 2014 şi 2015, astfel că deficitul de cont curent ar urma să crească în următorii doi ani.

CE anticipează că deficitul bugetar va fi redus la 2% din PIB anul viitor, estimare care ia în considerare "informaţii parţiale privind proiectul de buget care va fi probabil aprobat în noiembrie". Această proiecţie include "o creştere limitată" a pensiilor, prevăzută de lege, şi o majorare a salariilor din sectorul public echivalentă cu 3% din cheltuielile totale cu salariile. Totodată, estimarea se bazează pe "o scădere limitată" a cheltuielilor de capital faţă de nivelul din 2013.

Datoria publică a Ro