Comisia Europeană (CE) anticipează că economia României va creşte cu 2,1% anul viitor şi cu 2,4% în 2015, cu o contribuţie mai semnificativă din partea cererii interne, executivul UE anticipând totodată pentru anul viitor scăderea inflaţiei la 2,5% şi un deficit bugetar de 2% din PIB. CE estimează că cererea internă va deveni, treptat, anul viitor, un motor de creştere mai important decât exporturile pentru economia românească, după ce livrările externe au avut performanţe bune în acest an, potrivit prognozei economice de toamnă prezentată marţi de executivul de la Bruxelles. În ceea ce priveşte şomajul, CE estimează că rata se va menţine peste 7% în următorii doi ani.

Şi FMI estimează pentru România, în 2014, o creştere reală a PIB constantă, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an, de 2,2%, dar se aşteaptă ca evoluţia să fie influenţată decisiv de cererea internă, cu accent pe investiţii, nu de exporturi, ca în prezent. "Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală a PIB constant, ceea ce înseamnă că aceasta se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii, dinspre exporturile nete cum a fost în 2013, către cererea internă, în mod special creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut success în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor", a declarat marţi şeful misiunii Fondul Monetar Internaţional (FMI) în România, Andrea Schaechter (FOTO), în conferinţa de presă de la încheierea vizitei de două săptămâni.

Ea a arătat că având o cerere internă mai puternică şi pentru contul curent este anticipată o creştere, la 1,8% din PIB. Pentru acest an, contul curent este proiectat la 1,2% din PIB, la ajustarea căruia contribuie cererea internă slabă.

Schaechter a precizat că ec