„La sfârşitul lui 2014 vor avea loc alegeri şi ei nu doresc ca primarii pe care îi controlează să fie independenţi.”
Primarii vor trebui să mai aştepte cel puţin un an promisa descentralizare a finanţelor publice. Autorităţile, care programaseră să înceapă reforma din 2014, brusc s-au răzgândit şi au amânat-o pentru 2015. Cu pretextul că ar mai fi necesare nişte reforme preventive. De ce, în ultimă instanţă, s-a speriat guvernarea? Liliana Barbăroşie a adunat posibile explicaţii.
Părtaşi ai descentralizării financiare sunt în acest moment primarii din toate partidele, inclusiv comunist. Unul din edilii liberal-democraţi, Gheorghe Răileanu, de la Cimişlia, ne-a explicat de unde vine acest sprijin atotcuprinzător al reformei:
„Neoficial, fiecare deputat are dreptul să gestioneze undeva 3,5 - 4 milioane de lei, el hotărăşte la ce primării şi ce obiecte să îndrepte aceşti bani. Aceşti deputaţi ca regulă sunt ghidaţi foarte puternic de criteriul politic. Dacă e un primar care e mai apropiat partidului din care face parte deputatul, îi acordă lui mai mult, acelor care nu sunt din partidul respectiv nu li se alocă nimic. ca regulă, se alocă celor care fac parte din partidul respectiv. Un an întreg până la aprobarea bugetului se duc negocieri: uite, am să-ţi dau atâta, dacă ceva nu i-o plăcut, nu-ţi mai dă, ia de la tine şi dă la altul. Apoi se începe acelaşi ciclu anul viitor. Anul trecut nu ţi-am dat, îţi dau anul acesta şi tot aşa.”
Practica descrisă de primarul oraşului Cimişlia, aflată precum cred majoritatea ong-urilor de profil la limita legalităţii, este detestată de toţi aleşii locali. Cu toate acestea, ei vor mai trebui s-o suporte cel puţin un an. Şi asta pentru că o lege făcută din banii donatorilor şi care ar fi trebuit să răstoarne paradigma discreţionară de finanţare a localităţilor a fost amânată pentru 2015.
