Romania, o tara cu o biodiversitate foarte bogata, sufera enorm din cauza subfinantarii ariilor protejate din Carpati. Asta desi ursul poate creste pensiile, bradul poate mari bugetul la sanatate, iar cerbul poate repara mai multe drumuri. Citeste intr-o analiza cum pot aduce padurile miliarde de euro la stat, daca sunt gestionate cum trebuie.
Romania poate pierde 9 miliarde de euro in urmatorii 25 de ani, in lipsa unor masuri ferme pentru gestionarea eficienta a ariilor naturale din Muntii Carpati, rezulta dintr-un studiu finantat de Fondul Global de Mediu (GEF) si implementat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) Romania si Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, in parteneriat cu WWF. Analiza demonstreaza care este impactul economic al ariilor protejate asupra unor sectoare ale economiei – turism, ape minerale, resurse de apa, agricultura, silvicultura si vanatoare – pe o perioada de 25 ani.
Regia Nationala a Padurilor Romsilva, in parteneriat cu World Wide Fund for Nature (WWF), a realizat un studiu in cadrul proiectului "Imbunatatirea sustenabilitatii financiare a sistemului de arii protejate din Muntii Carpati", finantat din Fondul Global de Mediu si implementat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP).
In cadrul studiului, s-a realizat pentru prima data o evaluare comparativa a doua sisteme de management al ariilor naturale protejate din Muntii Carpati, care arata impactul economic al acestora asupra unor sectoare ale economiei cum ar fi turismul, apele minerale, resursele de apa, agricultura, sivicultura si vanatoarea, pe o perioada de 25 de ani.
Utilizand date si cifre de la nivelul a cinci parcuri-pilot (Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Muntii Maramuresului, Parcul National Piatra Craiului, Parcul National Retezat si Parcul National Vanatori-Neamt), studiul arata ca arii
