Într-o perioadă tulbure a istoriei, când provinciile de pe actualul teritoriu al României se aflau la interferenţa marilor puteri străine, un domnitor moldav a avut totuşi iniţiativa emiterii unei emisiuni monetare proprie.
După câteva secole în care teritoriul actual al Moldovei a fost "călcat" succesiv de diverse triburi nomade, precum goţii, hunii, gepizii, avarii, slavii sau tătarii, regiunea arată primele semne de independenţă în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
Prima menţiune despre apariţia unui stat al Moldovei datează din 1359, atunci când un cneaz din Maramureş, Bogdan I, trece munţii, îl alungă pe nepotul descălecătorului Dragoş I, şi se proclamă voievod.
Din acest punct regiunea începe să se definească ca un factor de putere şi de influenţă în zonă, iar voievozii controlează rutele comerciale şi-şi construiesc averi impresionante.
Pasul spre definirea statutului de putere, prin emiterea unei emisiuni monetare proprii, a fost făcut de către Petru I Muşat, care a condus provincia între 1375 şi 1392.
În 1377 Petru I, căruia i s-a spus Muşat sau al Muşatei după mama sa Muşata, fiica lui Bogdan Întemeietorul, a bătut grosul de argint. Moneda avea un diametru de 18 milimetri şi o greutate de 0,97 de grame şi avea corespondenţă în sistemul monetar polonez.
În număr mic au fost emise şi jumătăţi de groşi, cu o greutatea medie de 0,24 g. Emisiunile lui Petru I poartă pe avers stema Moldovei, capul de bour, cu o stea între coarne, iar pe revers un scut despicat, având în câmpul I şase fascii, iar în câmpul II un număr variabil de flori de crin. (foto jos).
Petru I a avut legături foarte strînse cu Ţara Românească şi cu Polonia. A recunoscut formal suzeranitatea poloneză şi s-a căsătorit cu o vară a regelui polonez Vladislav Jagello. L-a ajutat pe Mircea cel Bătrîn să încheie un tratat de alianţă cu Polonia. În timp