Reprezentarea României la Consiliul European a revenit în atenţia publică miercuri, odată cu respingerea de către CCR a contestaţiei depuse de preşedintele Traian Băsescu prin care acesta susţinea că implicarea Parlamentului în acordarea mandatului de reprezentare către premier este neconstituţională.

Preşedintele a depus în octombrie, la Curtea Constituţională, o sesizare prin care contesta constituţionalitatea Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în afaceri europene, deoarece aceasta acorda Legislativului competenţe în acordarea mandatului de reprezentare a României în Consiliul Europei, premierului. Traian Băsescu susţinea că preşedintele este cel care stabileşte un astfel de mandat. Potrivit sesizării preşedintelui, legea în cauză contravine Articolului 80 alineatul 1, coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alineat 4 din Constituţie care se referă la “dreptul Preşedintelui României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului roman, de a emite mandate de reprezentare la Consiliul European, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive".

Interpretarea verdictului

În şedinţa de miercuri, Curtea Constituţională a respins cu majoritate de voturi sesizarea lui Băsescu, ca nefondată şi neîntemeiată, potrivit anunţului făcut de preşedintele Curţii, Augustin Zegrean. Mai avem de aşteptat după motivarea acestei decizii în câteva zile, poate mai mult, când va fi clar şi sensul deciziei luate. “Preşedintele e cel care reprezintă România la Consiliu. În cazul în care decide să îl delege pe premier, acesta îşi ia mandatul de la Parlament”, a fost interpretarea verdictului CCR, dată de consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, pe Facebook.

Agenda digitală se întoarce

Premierul Victor Ponta a avut o reacţie dură în şedinţa de Guvern, în completarea de