CCR a respins contestaţia lui Traian Băsescu pe tema mandatului României la CE. Acesta ar urma să fie elaborat de Guvern şi Parlament. Sursa: AGERPRES
CCR a respins ieri contestaţia depusă de Traian Băsescu la Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. În afară de cazul în care motivaţia deciziei - ce urmează a fi redactată - nu va clarifica lucrurile, hotărârea CCR ar putea declanşa o nouă bătălie pe tema reprezentării României la Consiliul European, întrucât prevederile textului sunt ambigue.
Articolul atacat de Băsescu şi declarat constituţional de CCR stabileşte că proiectul mandatului României la CE este pregătit de Guvern, iar Parlamentul poate face amendamente. Ceea ce nu prevede clar legea este cum ar putea Parlamentul sau Guvernul să-l oblige pe şeful statului să respecte acest mandat, întrucât preşedintele este plasat de Constituţie în afara controlui parlamentar sau guvernamental.
Varianta finală a legii e departe de intenţiile Puterii, care voia ca premierul să fie desemnat explicit ca reprezentantul României la CE. Totuşi, liderii USL s-au grăbit să interpreteze public decizia CCR drept o victorie.
USL trece la atac
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a interpretat hotărârea CCR ca pe un drept acordat Parlamentului de a decide care dintre cei doi poate participa la CE, în funcţie de agendă.
Premierul Victor Ponta s-a folosit de decizie pentru a-l ataca pe Băsescu, încercând să demonstreze că acesta reprezintă prost interesele ţării. "Problema nu este cine merge la Consiliu, problema este dacă acolo te baţi pentru România sau dacă acolo vinzi România ca să-şi păstrezi tu nişte prietenii personale. Eu cred că preşedintele a vândut interesele României şi când a negociat deficitul, şi când a negociat fondurile europene, iar despre agenda digitală (tema ultimei reuniuni a C
