Colecţionari evrei spoliaţi, muzee germane “epurate” de nazişti, moşteniri, colecţionar de negăsit....Povestea descoperirii într-un apartament din Munchen a celor peste 1.400 de opere de artă, cel mai probabil provenind din colecţiile confiscate de nazişti de la evrei,  aduce mai multe semne de întrebare decât lămuriri, pe măsură ce acumulează detalii.

Critici de peste tot

Determinarea originii celor peste 1.400 de opere este o muncă titanică pentru autorităţile germane, asta e cert. Acestea sunt criticate însă la foc automat atât de presa locală, cât şi în plan internaţional pentru aparenta lor nonşalanţă cu care au tratat descoperirea “comorii” care valorează un miliard de euro, la prima vedere.

“Funcţionarii care se ocupă de acest caz joacă un rol bizar, au păstrat secretul de peste un an”, scria miercuri cotidianul  General Anzeiger din Bonn.

“Timiditatea eforturilor depuse până acum este siderantă”, plusa şi Münchner Merkur din Munchen, capitala bavareză unde au fost găsite din întâmplare capodoperele, în februarie 2012, într-un apartament plin de gunoaie.

Aceste desene, acuarele, litografii sau picturi au fost găsite în apartamentul lui Cornelius Gurlitt (79 de ani), fiul unui mare colecţionar şi negustor de artă, considerat evreu prin bunica sa, care a colaborat cu naziştii, “scurgând” către străinătate operele furate de la evrei sau eliminate din muzee, pentru că nu intrau în categoria “creaţiilor eroice” din perioada nazistă.

“Guvernul nu s-a acoperit de glorie cu această ocazie”, scrie, ironic, Rhein-Neckar-Zeitung.

“Nu-şi dau seama de dimensiunea cazului”

“Dacă e adevărat că o singură expertă lucrează la chestiunea atât de complicată a restituirilor, ne putem îndoi că funcţionarii statului îşi dau seama de dimensiunea cazului şi de seriozitatea situaţiei”, adaugă Merkur.

Purtătorul de cuvânt al Guve