Campioni la fraudarea fondurilor europene, romanii prinsi cu mata in sac scapa, de cele mai multe ori, basma curata din ghearele legii. Si asta pentru ca, in cele mai multe cazuri, pedepsele pronuntate de instanta sunt unele blande. Vezi cat de “aspru” sunt condamnate aceste practici in Romania.
Cei mai multi condamnati pentru fraudarea banilor europeni au primit anul acesta pedepse constand in ani de inchisoare cu suspendare. Foarte rare au fost cazurile in care instanta a dispus masuri de inchisoare cu executare.
Modul in care justitia romana trateaza aceste cazuri de fraudare a fondurilor comunitare a ajuns si la urechile oficialilor europeni, care s-au declarat nemultumiti de numarul pedepselor.
"Rata condamnarilor din Romania in urma cazurilor de urmarire pentru fraude cu fonduri europene ramane nesatisfacatoare", declara in mai anul acesta Giovanni Kessler, director-general al Oficiului European de Lupta Anti-Frauda (OLAF).
Cea mai blanda pedeapsa pronuntata anul acesta intr-un dosar de fraudare a fondurilor europene instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie (DNA) este de 1 an de inchisoare cu suspendare.
In martie 2013, Curtea de Apel Brasov a hotarat aceasta pedepsa pentru inculpatii Elena Piticas si Ovidiu Zamfir, administrator la firma Azienda Agricola Agri Arceria 2005 Paolucci & Velisco SRL din Felmer.
Pe langa faptul ca au fost condamnati la o pedeapsa de 1 an inchisoare cu suspendare conditionata, pe un termen de incercare de 3 ani, cei doi au fost obligati sa plateasca Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) aproape 90.000 de lei.
In iulie anul acesta, Curtea de Apel Pitesti a mentinut sentinta Judecatoriei Topoloveni care a hotarat condamnarea inculpatului Ionel Zapucioiu la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare cu suspendare conditionata, p
