Fermierii şi primăriile trebuie să se conformeze regulilor de gestionare a gunoiului de grajd, până la sfârşitul anului fiind obligatorie, dar imposibilă, întocmirea planurilor locale.

Planurile locale, la nivelul fiecărei comune, pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole trebuie să devină realitate până la sfâşitul acestui an. Problema e mai veche, în ultimii ani se tot fac simpozioane, se trag semnale de alarmă, se vorbeşte despre cât de periculoase pot fi sursele de apă contaminate, în special pentru copii, însă nimeni nu se aştepta că atât de curând va veni scadenţa.

Direcţia Agricolă Judeţeană a transmis zilele trecute către primării o adresă a ministerului prin care sunt înştiinţate de obligaţii, precum şi un model de plan de măsuri. Termenul este însă foarte scurt, iar Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice, deşi s-a oferit să sprijine primăriile, contra-cost, nu poate furniza în timp util toate informaţiile necesare, care figurează în registrele strânse în ani de zile.

Îngrăşămintele, aplicate doar în perioadele optime

Deşi sunt fermieri care din tată în fiu cresc animale şi cu gunoiul de grajd şi-au fertilizat ogorul, de acum trebuie să afle că sunt perioade anume în care să împrăştie gunoiul, cantităţi indicate, tipuri de sol etc. Au obligaţia să calculeze cât gunoi de grajd se produce în gospodărie şi, în funcţie de acest lucru, să-şi dimensioneze platforma de gunoi. Pe aceasta să n-o amplaseze oriunde, ci în aval de sursa de apă, la minimum 50 de metri de cea mai apropiată locuinţă etc.

Multe dintre reguli sunt în primul rând de bun simţ, însă numărul mare de sesizări venite de-a lungul anilor la Inspecţia Sanitară dovedeşte că vecinii nu se mai respectă, iar unii nu se gândesc nici măcar la propria familie. Şi primăriile vor avea sarcini în acest demers, chiar deloc