Dobânzile prea mici şi impozitul prea mare? Încercarea de a ascunde averea de mâna Fiscului sau de ochiul Agenţiei Naţionale de Integritate? Accesul mai rapid la bani? Teama de hoţi? Neîncrederea în bancherii de la ghişeu şi produsele lor de economisire/ investiţii? Teama de falimente bancare sau de confiscarea unei părţi din depozite cum s-a întâmplat în Cipru?
Care dintre aceste motive îi fac pe români să prefere să ţină sute de mii de euro în cutii de valori din camerele de tezaur ale sucursalelor bancare în loc să-i plaseze în depozite la termen, în titluri de stat sau în fonduri de investiţii?
Scandalul banilor dispăruţi din casete de valori închiriate la o sucursală BCR din Piteşti a scos la iveală o situaţie surprinzătoare prin prisma sumelor mari declarate de clienţi: de la 100.000 de euro la 400.000 de euro. Iar un total de 12 reclamaţii vizează dispariţia a peste 2 milioane de euro, potrivit datelor strânse de agenţia de presă Mediafax.
De ce stăteau două milioane de euro în cutii în loc să fie plasaţi măcar în depozite având în vedere că pentru sume de la 100.000 de euro băncile acordă totuşi anumite bonificaţii suplimentare de dobândă? Guvernatorul Bănci Naţionale Mugur Isărescu crede că este vorba despre neîncredere.
„Tendinţa asta am observat-o încă de la declanşarea crizei. Şi în 2008-2009 vorbeam despre lipsa de încredere. Clienţii se duceau la bancă, scoteau banii din cont şi pe urmă se duceau în subsol la casetă. Asta arată neîncredere cu toate dimensiunile ei“, a comentat marţi Isărescu situaţia de la Piteşti.
Cât priveşte reclamaţiile de furturi din casetele de la BCR, el spune că nu e problema BNR, rămânând ca organele de cercetare să-şi facă datoria.
El crede că acest comportament al clienţilor care se duc totuşi la bancă, dar preferă caseta în locul depozitului nu este legat numai de nive
