Singurele monede din aur care datează din vremea regilor daci au fost kosonii. Galbenii dacilor au fost descoperiţi doar în Transilvania, iar istoria şi originea lor au stârnit controverse.

Povestea kosonilor a început în urmă cu aproape 2.000 de ani, în vremea primilor urmaşi la tron ai regelui dac Burebista. Potrivit unor istorici, monedele din aur descoperite în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei au fost bătute în Macedonia.

Alţi istorici susţin că monedele din aur ar fi fost emise în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), cel care ar fi unelitit la uzurparea regelui Burebista. Monedele cântăresc în jur de opt grame, sunt monede bătute la cald şi au o figuraţie inspirată după cea a denarilor romani.

Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Banii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti. În cazul kosonilor, lipsa informaţiilor istorice e acoperită de legendele ţesute în jurul lor.

Poveştile comorilor din trecut

Potrivit istoricilor, primele astfel de monede au fost descoperite în secolul al cinsprezecelea. Un localnic a găsit în râul Strei o comoară care conţinea mii de galbeni, iar câteva decenii mai târziu, în apele Sebeşului, din aceeaşi zonă a vechilor cetăţi dacice, a mai fost descoperit un tezaur de zeci de mii de monezi din aur şi argint. La începutul secolului al nouăsprezecelea, alte descoperiri ale acestor monede au fost semnalate în zona Haţegului, unde se află ruinele fostului oraş daco-roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Un preot ar fi găsit o asemenea comoară, iar la scurt timp a dispărut, urmând ca pesta ani să se întoarcă în ţinuturile Haţegului, foarte bogat. O mare parte a tezaurelor de koson