Progresul economic şi cultural în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, au contribuit la evoluţia localităţii spre formele de civilizaţie urbană. Sunt atestate acum bresle independente, ca cele ale pielarilor, curelarilor, cizmarilor. Produsele meşterilor tăbăcari, cojocari, cizmari, sunt apreciate nu numai în ţară, ci şi în străinătate. Multe dintre acestea vor ajunge şi dincolo de Carpaţi, în Moldova şi Ţara Românească. La începutul secolului al XVIII-lea au apărut noi îndeletniciri, ca fabricarea berii şi a spirtului. În 1720, funcţionau în Reghin 37 de cazane de spirt, iar în şase case se producea bere. Către sfârşitul secolului se practică şi comerţul cu lemne, care în urma înfiinţării companiilor de plutărit va aduce venituri însemnate oraşului. Paralel, locuitorii săi continuau să practice agricultura, în special cultura viţei de vie. Progresul economic şi cultural în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, au contribuit la evoluţia localităţii spre formele de civilizaţie urbană. Sunt atestate acum bresle independente, ca cele ale pielarilor, curelarilor, cizmarilor. Produsele meşterilor tăbăcari, cojocari, cizmari, sunt apreciate nu numai în ţară, ci şi în străinătate. Multe dintre acestea vor ajunge şi dincolo de Carpaţi, în Moldova şi Ţara Românească. La începutul secolului al XVIII-lea au apărut noi îndeletniciri, ca fabricarea berii şi a spirtului. În 1720, funcţionau în Reghin 37 de cazane de spirt, iar în şase case se producea bere. Către sfârşitul secolului se practică şi comerţul cu lemne, care în urma înfiinţării companiilor de plutărit va aduce venituri însemnate oraşului. Paralel, locuitorii săi continuau să practice agricultura, în special cultura viţei de vie.