Mâine, 8 noiembrie, este mare sărbătoare prilejuită de Sfinţii Mihail şi Gavriil, iar dincolo de un pahar de vin servit la masă cu cei dragi,

sărbătoarea are semnificaţii profund religioase la care se adaugă, desigur, credinţele populare.

Sunt interzise

îndeletnicirile casnice

Dacă din punct de vedere statistic, cifrele arată sec că cei mai mulţi dintre românii care îşi aniversează onomastica de Sfinţii Mihail şi Gavriil sunt majoritatea bărbaţi şi că cele mai frecvente nume sunt Mihai, Gabriel, Mihail şi Gavril, din punct de vedere religios şi al credinţelor populare, sărbătoarea are semnificaţii mult mai bogate. Se spune că de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, iar cine nu se supune acestei reguli este sortit să aibă parte de mare chin înaintea morţii. Potrivit credinţei, Arhanghelul Gavriil este cel care, trimis de Dumnezeu, i-a dat de veste Fecioarei Maria de taina întrupării Domnului şi tot el a adus lui Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului. Pentru că atât Sfântul Mihail, cât şi Sfântul Gavriil sunt văzuţi ca păzitori ai oamenilor de la naştere până la moarte, în credinţa populară se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Răi în viaţa de Apoi. Potrivit folclorului, cei doi sfinţi participă şi la Judecata de Apoi, iar în credinţele populare Sfântul Mihail este şi protectorul Lunii şi al Soarelui şi ori de câte ori diavolii încearcă să le fure de pe cer (eclipse), nu ezită să se lupte cu ei. Ziua de 8 noiembrie este totodată un hotar între toamnă şi iarnă. Arhanghelii sunt consideraţi în regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, aşa că în această zi, se face o turtă din faină de porumb, simbol al fertilităţii, iar dacă turta cade cu faţa în sus, atunci ciobanii vor avea parte de miei, dacă ea cade