UPDATE. Curtea Constituţională a României a decis că legea privind reprezentarea României în domeniul afacerilor externe este constituţională, astfel că Parlamentul va stabili mandatul persoanei care reprezintă România la întâlnirile Consiliului European. Acum un an de zile, CCR decisese că preşedintele reprezintă România la Consiliul European, dar îl poate delega pe primul-ministru. În ambele cazuri, preşedintele era cel care stabilea mandatul.

Şeful statului a contestat atributul Parlamentului de a se implica în definirea mandatului Guvernului la Consiliul European, precizând că preşedintele ar trebui să fie instanţa care stabileşte acest mandat.

Potrivit legii declarate constituţionale, Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte. Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul. Propunerile adoptate în conformitate cu alin. (2) se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern. Preşedintele României se poate adresa Parlamentului pentru a-şi prezenta mandatul'.

De altfel, din acest motiv, preşedintele s-a adresat Curţii Constituţionale. "Din analiza acestui text, remarcăm că preşedintele României îşi pierde atribuţia de a emite mandatul de reprezentare la reuniunile Consiliului European, deşi acest drept îi este conferit de Constituţie, în virtutea prevederilor art. 80 alin. (1), coroborat cu art. 91 şi art. 148 alin. (4). Prin art. 18 din legea retrimisă spre promulgare, în procedura de emitere a mandatului, se interferează Parlamentul României, aspect care vine în contradicţie cu textele constituţionale menţionate. Astfel, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi din Constituţie, preşedintele României, în calitate de şef al statu