Câte glume amuzante poți face despre tine însuți cum că ești gras, mănânci copii încă din copilărie și mai ai și ghinionul să fii din Focșani? Dacă te cheamă Cosmin Nedelcu și ți se spune Micutzu, nici măcar una. Am văzut asta cu ochii mei, joia trecută, în clubul True. Mă aflam acolo cu altă treabă decât un mic show de stand-up și, se pare, exact la fel făcea și Micutzu. Diferența e că el chiar trăiește din stand-up. Ceea ce mi se pare destul de trist.
Am mai văzut câteva show-uri de stand-up românești, am mai văzut câteva momente care au ajuns și pe net. Unele sunt bune, majoritatea, însă, întăresc ideea că stand-up-ul românesc și-a atins maxima creativitate atunci când un stand-up comedian a reușit să-și introducă palma stângă sub axila dreaptă, a strâns în mod repetat și a reușit să imite aproape perfect sunetul unei bășini. Probabil că sala s-a rupt de râs, iar de atunci s-a rămas la ideea că mai sus de atât nici nu are rost să meargă cineva. Micutzu nu cred că a mers și nici măcar n-a încercat. Cel puțin nu joi seară, când, dacă nu era râsul absolut defect al blogger-ului Piticu (onlinerii știu despre cine-i vorba), ne-am fi plictisit de moarte timp de o jumătate de oră.
Scuza invocată mereu de domnul acela masiv de pe scenă (de aici pretinsa autoironie cu mâncatul de copii) a fost că se adresează unui public inteligent, ceea ce nu face de obicei, așadar de aia nu se râde în sală. Se simțea, e drept, un IQ comun peste medie, dar, văzându-l în fața scenei pe Silviu Sergiu, de la Evenimentul zilei, cred că două-trei alăturări de cuvinte simple, precum Ponta, plagiat, doctorat, Catania, ar fi reușit să smulgă ropote de aplauze de la cel puțin două palme.
În fine, parcă am mai spus, dar nu de asta se strânsese lumea acolo. Ca să fim foarte sinceri, lumea venise pe la 8 în speranța că va bea gratis toată noaptea, fără să știe că pe la 10 oame