Ministerul Finanţelor a publicat ieri un proiect incomplet privind bugetul pe 2014, care nu ia în calcul şi fondurile europene.
Cea mai mare necunoscută din bugetul anului 2014 este situaţia fondurilor europene, care a dezamăgit şi în acest an, neputinţa atragerii banilor de la Bruxelles lovind direct în buget şi în economie şi forţând Finanţele să majoreze deficitul.
Deşi în primele trei trimestre din an ar fi trebuit să ajungă la bugetul general consolidat 9,5 mld. lei, potrivit programării bugetare, nu a fost atrasă decât jumătate din această sumă, respectiv 5 mld. lei. Iar când a fost anunţată majorarea deficitului bugetar, la 2,5% din PIB, a fost invocată necesitatea de a cheltui mai mulţi bani cu programele derulate din fonduri europene nerambursabile.
Bugetul pentru 2014 a fost fundamentat pe o creştere economică de 2,2%, iar deficitul bugetar a fost stabilit la 2,2% din PIB, potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanţelor. Pentru acest an estimările indică un avans al economiei de 2-2,5%, susţinut în principal de cererea externă şi de producţia agricolă foarte bună. Însă, anul viitor motorul principal ar urma să fie cererea internă, după cum anticipează FMI şi Comisia Europeană.
Pentru a compensa majorările de pensii şi salarii din 2014, guvernul a venit cu o creştere a fiscalităţii anul viitor.
Analiştii au avertizat că România rămâne într-un „cerc vicios“ cu o creştere economică slabă, care nu creează locuri de muncă şi venituri mai mari la buget, în condiţiile în care sunt introduse periodic taxe noi sau sunt majorate unele impozite existente, într-o economie care nu performează. Valoarea salariului mediu brut care stă la baza bugetului de asigurări sociale pentru anul viitor este de 2.298 de lei/lună, în creştere cu 3,3% faţă de nivelul pe care a fost fundamentat bugetul pentru 2013. Totuşi, pentru primel
