Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, a afirmat că instituţia pe care o reprezintă încurajează plăţile fără numerar, însă trebuie ţinut cont de faptul că plata cu cardul este un instrument tranzitoriu către alte dispozitive inteligente.

Acesta a mai spus că tranzacţia cu cash nu este percepută ca a avea costuri, precum comisionele la plăţile cu cardul, însă există costuri semnificative mai ales pentru companii, cum ar fi de exemplu cele de manipulare a banilor.

În plus, potrivit acestuia, România are unele dintre cele mai mari preţuri pentru tranzacţiile cu cardul, însă cu cât se vor realiza mai multe tranzacţii, cu atât se vor reduce şi costurile.

”Dacă vrem să încurajăm aceste plăţi trebuie mai întâi să încurajăm mecanismele prin care persoanele relaţionează cu statul atunci când îşi plătesc taxele, impozitele sau amenzile”, a declarat Bogdan Olteanu, acestea reprezentând un segmente de plăţi în care nu se utilizează cardul bancar. Conform oficialului BNR dacă se va implemnata o astfel de măsură va scădea şi presiunea pe costuri, pentru că volumul plăţilor cu cardul ar creşte.

Acesta a mai spus că există trei direcţii pentru a încuraja intrumentele de plată fără numerar: extinderea plăţilor acolo unde nu se realizează decât prin numerar, asigurarea unei concurenţe pe această piaţă şi implementarea unor măsuri care să protejeze consumatorul.

Laslo Gyerko, consilier de concurenţă în cadrul Consiliul Concurenţei, a declarat că după 20 de ani de la lansarea în România a primelor carduri încă nu se ştie dacă se vrea extinderea acestei pieţe sau dacă este bine să fie lăsată acolo unde este acum.

Acesta a precizat că în ţara noastră există cele mai mari comisioane la plăţile cu cardul din Europa, de 1-1,2% faţă de 0,2% în alte state ale Uniunii Europene. ”Este nevoie de anumite politici guvernamentale pentru