Un interviu cu judecătorul Cristi Danileț (ziare.com).
România risca sa se sufoce din punct de vedere energetic, arata Cristian Campeanu intr-o analiza publicata de România libera. Intr-un interval foarte scurt, trei state dependente de gazul rusesc si-au lamurit solutiile potrivite. Nu si România. Bulgaria, de pilda, s-a intors cu totul catre Rusia. Polonia a inceput sa foloseasca resursele proprii de gaze de sist, care nu sunt prea mari, si e pe cale sa-si asigure un import avantajos de gaze din Statele Unite. Ucraina este insa cazul cel mai spectaculos. Recent, a semnat un acord in valoare de 10 miliarde de dolari cu compania americana Chevron pentru exploatarea gazelor de sist din doua regiuni. Un alt acord de acelasi fel a fost semnat in septembrie cu compania Shell. Odata functionale, aceste exploatari de gaze de sist ar putea completa ceea ce-i lipsea Ucrainei ca sa devina independenta din punct de vedere energetic, considera analisti consultati de Cristian Campeanu.
Pentru România, noua situatie a Ucrainei inseamna competitie pentru relatia cu Chevron. Avantaj Ucraina: nu are constangeri legate de respectarea mediului care sa ridice costurile exploatarii, nefiind membra a Uniunii Europene. Avantaj România: daca Chevron gaseste gaze de sist in Ucraina, e sigur ca ele exista si in România, in zona Barlad, fiind vorba de acelasi bazin carpatic. „Cu cele două contracte semnate, scrie Cristian Campeanu, Ucraina devine un actor energetic regional de prim rang [...] ceea ce îi va creşte şi importanţa geostrategică. În loc de o mare problemă la Răsărit - Rusia -, România s-ar putea trezi cu două”.
Tot in România libera, Alina Mungiu-Pippidi isi formuleaza propria explicatie pentru goana dupa bani a guvernului de la Bucuresti: ar fi vorba despre acoperirea unor corecţii aplicate retroactiv de Uniunea European
