Bugetul pentru anul viitor va fi fundamentat pe o creştere economică de 2,2%. Şi FMI şi Comisia Europeană anticipează o creştere a economiei româneşti de peste 2% în 2014, motorul principal urmând să fie cererea internă.
Anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%, iar pentru acest an estimările indică un avans al economiei de 2-2,5%, susţinut în principal de cererea externă, de exporturi şi de producţia agricolă foarte bună. O serie de analişti au atras atenţia că agricultura foarte bună maschează o evoluţie „semnificativ mai slabă“ a economiei în 2013 faţă de 2012. În plus, structura creşterii economice din acest an, bazată pe exporturi şi agricultură, nu este una care să favorizeze veniturile bugetare ale statului.
Deşi veniturile bugetare aveau o rată anticipată de creştere de 8,4% în 2013 faţă de 2012, acestea au crescut cu doar 4,5% an la an în decursul primelor nouă luni ale anului, evoluţia încasărilor reflectând doar parţial ascensiunea economiei. Analiştii consideră că un avans al economiei în 2014 în principal pe baza revigorării cererii interne nu pare credibil şi susţin că tot cererea externă va susţine creşterea economică.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.11.2013
Bugetul pentru anul viitor va fi fundamentat pe o creştere economică de 2,2%. Şi FMI şi Comisia Europeană anticipează o creştere a economiei româneşti de peste 2% în 2014, motorul principal urmând să fie cererea internă.
Anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%, iar pentru acest an estimările indică un avans al economiei de 2-2,5%, susţinut în principal de cererea externă, de exporturi şi de producţia agricolă foarte bună. O serie de analişti au atras atenţia că agricultura foarte bună maschează o evoluţie „semnificativ mai slabă“ a economiei în 2013 faţă de 2012. În plus, structura creşterii economice din acest
