Banca Mondială estimează că piraţii somalezi au colectat între 339 - 413 milioane de dolari din recompensele primite pe ostatici între aprilie 2005 şi decembrie 2012

Piraţii somalezi se confruntă cu o problemă cu care Căpitanul Hook nu s-a întâlnit niciodată: cum să investească milioanele de dolari obţinuţi din recompensele primite în schimbul ostaticilor.

Ca mulţi alţii, piraţii somalezi încearcă să creeze o afacere integrată pe verticală, diversificată, potrivit studiului "Pirate Trasee" realizat de Banca Mondială, Oficiul Naţiunilor Unite penru Droguri şi Criminalitate şi Interpolul care se ocupă de pirateria maritimă, preluat de CNBC.

"Pirateria este o afacere profitabilă", a declarat Stuart Yikona, un specialist senior pe sectorul financiar al Băncii Mondiale.

Banca Mondială estimează că piraţii somalezi au colectat între 339 milioane de dolari şi 413 milioane de dolari din recompensele primite pe ostatici între aprilie 2005 şi decembrie 2012.

"Suma exactă este foarte greu de stabilit, având în vedere reticenţa companiilor de transport maritim şi a piraţilor de a relata costurile şi beneficiile pirateriei."

După plata cheltuielilor, inclusiv cea la nivel scăzut a oamenilor care efectuează atacurile, precum şi alţi angajaţi, cum ar fi bucătari şi mecanici, piraţii colectează între 30 şi 70% din răscumpărarea totală, a spus el.

Dar unde se duc banii?

Cel mai adesea banii se duc pe sporirea influenţei militare şi politice, potrivit studiului care a constatat acest lucru în urma efectuării unei serii de interviuri care a inclus piraţi mici şi de nivel mediu, precum şi intervievarea de autorităţi şi victime.

"Piraţii au evoluat până la punctul în care nu mai sunt doar nişte criminali de succes pe mare, ci unii dintre cei mai de temut şi pe uscat, datorită armelor lor şi a influenţei economice", s