După realizarea „Micii Uniri” de la 1859, în oraşul Focşani s-a dezvoltat o activitate francmasonică extrem de activă, prin oamenii cei mai de seamă ai oraşului.
La sfârşitul secolului XIX, fostul judeţ Putna începea să capete un rol important prin oamenii acestor locuri în lojile francmasonice româneşti.
Profesorul păncean Bogdan Constantin Dogaru, un cercetător al istoriei francmasoneriei din Vrancea, a studiat mult prin arhive şi a descoperit că prima lojă francmasonă atestată documentar în fostul judeţ Putna a fost „Loja Aurora”, constituită pe 3 decembrie 1880, sub obedienţa Marii Loje Naţionale Române.
„Primul ei maestru venerabil a fost dr. C. Georgescu. Ceilalţi demnitari au fost: T. Velianu-prim supraveghetor, C. Hariton-al doilea supraveghetor, C. Vlădescu-orator, R. Demetrescu-secretar, J. Mossor-trezorier, N. Papasolu-ospitalier, I. Haret-maestru de ceremonii şi S. Feldman-custode. Deşi se dorise ca Orientul Focşani, „Cuibul unirii”, să aibă cea mai ilustră lojă, începutul dominat de pasiuni se va dovedi deosebit de dificil”, scrie Bogdan Constin Dogaru într-o lucrare dedicată francmasoneriei din judeţul Vrancea.
Astfel, potrivit acestuia, în anul 1882, doctorul Ion Macridescu formează împreună cu alţi masoni din judeţ o altă lojă, „Unirea”, tot la Focşani, dar sub obedienţa Marelui Orient din Roma-Italia.
Unul dintre iluştrii francmasoni care s-au implicat în mod direct în viaţa publică a Focşaniului a fost şi Rachtivan Savel, profesor de matematică la Liceul Unirea, fondator în 1895 al celui de-al doilea grup de ştiinţe ezoterice ce s-a constituit în România după introducerea Ordinului Martinist.
”Rachtivan Savel, profesor la Liceul Unirea, va avea iniţiativa înfiinţării unei societăţi de ajutorare a elevilor săraci care aveau rezultate bune la învăţătură. Renumitul dascăl va promova mai ales dezvoltarea învăţământul